25 mai 2007

B-01-DEP, B-02-SEN, B-03-GUV, B-04-HOT(Z)




Sa ne jucam de-a v-ati ascunselea! Cand voi numara, as vrea sa va pititi toti la Mina Minovici. Nu va voi duce in ispita. Veti gasi drumul singuri. O tempora, o mores!

Pe-un asfalt privat!

Intrebare: Cat inalbitor?!
Raspuns: Pana iese 'negreala!!!

O plimbare printr-un hypermarket bucureştean în ziua referendumului. Un lucru obişnuit dacă ne gândim la ieşirile Mele aşa-zis spontane. Oricum sunt mediatizat de jurnalisti fara nicio problema. Sambata am repetat figura şi M-am dus la cumpărături cu nevasta-Mea. Am fost urmărit de presă, însă, cum în magazin era interzis filmatul, operatorii au rămas în parcare. O jurnalista (cica!) a intrat în hypermarket şi m-a filmat cu telefonul mobil. Acelaşi lucru l-au făcut şi alţi cumpărători aflaţi în preajma Mea. Un gest care iniţial nu M-a iritat. Chiar am intrat în dialog cu reporterul. Eram foarte calm şi relaxat. Asta pana la iesirea din magazin. Ca sa vezi atunci ce suav am gratulat-o! Restu’ e cancan! Pardon, tamtam!

Prima gura de aer


Ne place sa fim complicati. Spunem aceleasi lucruri, exprimam aceleasi dureri, dar folosim alte cuvinte. N-am putea estima daca suntem superiori altora (sau mai bine zis, celorlalti) sau doar epatam. Pe principiul idei putine, dar fixe, ne insusim opiniile altora, afirmatiile altora, cu toate astea, exprimam idei proprii (parerea mea!) Unii dintre noi ne dam seama ca viata da palme celui ce doarme. De aceea ne dorim (dar nu suficient de tare) in fiecare zi sa fim mai buni. Desi ne-am dori sa credem ca e asa, somnul ratiunii nu naste... gemeni. Vrem sa ne exprimam liber (si eventual bine). Dar cat de bine ne exprimam? E.. unii dintre noi, suficient de bine (oare?) incat sa ne multumim pe noi insine. Vorbim, scriem, dar avem aceeasi senzatie ca nu ne aude, citeste nimeni. Suntem aici, acum, pentru ca ne dorim ceva mai bun. Orice! Cerem prea mult? Sunteti ceea ce sunteti! Si am mari pretentii!

Totusi reverenta!


Sunt Glaube. Sunt un pseudo(nim). Abordez diplomatic doar prima oara. Am sa-mi permit luxul de a-mi exprima liber soaptele. Desigur, Dudu isi va permite luxul de a considera ca reverenta ii apartine. Am sa indraznesc sa-i permit supra-estimarea. Glumesc Dudu(le)! La buna vedere si sa nu uitam sa-L rugam pe Dumnezeu sa fie bland cu noi! Am fost Glaube. Reverenta!